Dacă ai impresia că banii de care dispui nu mai au aceeași valoare ca în anii trecuți, atunci ar trebui să afli mai multe despre inflație. Motivul pentru care simți acest lucru este inflația, care descrie creșterea treptată a prețurilor și scăderea lentă a puterii de cumpărare a banilor în timp.
Deși o inflație moderată este considerată acceptabilă, aceasta poate perturba situația economică dacă depășește un anumit nivel. De aceea, pentru orice economie, inflația este un fenomen controversat.
Iată ce cauzează inflația, cum se poate reduce și ce măsuri poate lua un guvern pentru a o controla.
- Inflație – definiție și generalități
- Cauzele inflației
- Efectele inflației
- Cum poate fi prevenită inflația
- Rata inflației formulă
Inflație – definiție și generalități
Într-o economie de piață, prețurile bunurilor și serviciilor se modifică adesea: unele prețuri cresc, altele scad. Inflația apare atunci când există o creștere generală a prețurilor bunurilor și serviciilor, nu doar a articolelor individuale; aceasta înseamnă că astăzi poți cumpăra mai puțin cu aceeași sumă decât puteai ieri. Cu alte cuvinte, inflația reduce valoarea monedei în timp.
Inflația reprezintă creșterea prețului bunurilor și serviciilor. Aceasta se traduce prin reducerea puterii de cumpărare a unei monede. Măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC), inflația arată impactul modificărilor de preț pentru diverse produse și servicii și oferă o reprezentare a creșterii prețurilor într-o singură valoare.
Inflația apare ca urmare a unui dezechilibru între cererea și oferta de bani, a unor modificări ale costurilor de producție și de distribuție sau a creșterii taxelor pe produse. Atunci când economia se confruntă cu inflație, adică atunci când nivelul prețurilor bunurilor și serviciilor crește, valoarea monedei se reduce. În astfel de situații, cel mai tare sunt afectați consumatorii.
Însă, contrar efectelor sale negative, un nivel moderat al inflației caracterizează o economie competitivă. O rată a inflației de 2 sau 3% este benefică pentru o economie, deoarece încurajează mișcarea banilor în piață.
Cauzele inflației
Pe termen lung, inflația este determinată de rata de expansiune a monedei în circulație și de creșterea productivității. Creșterea productivității tinde să fie modestă și relativ stabilă. Astfel, rata de creștere a monedei circulante tinde să fie corelată cu rata de creștere a cheltuielilor totale, precum și cu inflația.
Principalele cauze ale inflației pot fi grupate în trei mari categorii:
- inflația generată de cerere;
- inflația generată de costuri;
- inflația determinată de cerere;
- inflația prin monedă.
După cum sugerează și numele, „inflația determinată de cerere” este cauzată de evoluția cererii. Inflația determinată de cerere apare atunci când cererea totală de bunuri și servicii crește până la a depăși oferta de bunuri și servicii, care poate fi produsă în mod sustenabil.
Un bun exemplu pentru a înțelege ce înseamnă inflația determinată de cerere l-am putut întâlni recent, când, pe fondul pandemiei, europa s-a confruntat cu criza microcipurilor, ceea ce a determinat scumpirea unor produse care se găseau în tot mai multe locuințe, precum aspiratorul-robot Roborock. În mod normal, ne-am fi așteptat ca prețul acestuia să scadă, însă criza microcipurilor a făcut ca produsul să fie vândut la un preț mai mare decât cel obișnuit.
Atunci când în există o cerere prea mare, vor crește prețurile pentru o gamă largă de bunuri și servicii, iar în cele din urmă, în acest scenariu avem de-a face cu o creștere a inflației.
Inflația determinată de costuri reprezintă efectul creșterii costurilor de producție. Aceasta apare atunci când oferta totală de bunuri și servicii care pot fi produse în economie scade. Astfel, în cazul în care oferta scade, dar cererea rămâne neschimbată, există o presiune ascendentă asupra prețurilor și a inflației.
De asemenea, inflația poate rezulta din „așteptările inflaționiste”, adică ceea ce cred oamenii și afacerile că se va întâmpla cu prețurile în viitor. Aceste așteptări pot influența prețurile reale în viitor.
Pentru gestionarea eficientă a finanțelor proprii ai nevoie de instrumentele potrivite. Bankata.ro te ajută să înțelegi contextul economic și produsele financiare din piață, pentru a te ajuta să iei deciziile potrivite, și îți oferim:
- peste 15 ani de experientă în investiții si banking;
- analize imparțiale și independente ale produselor financiare disponibile în România;
- transparență și obiectivitate în prezentarea informațiilor.
Efectele inflației
Principiul cererii și ofertei este punctul de plecare pentru toate efectele inflației, indiferent de cât de complexe devin acestea.
Creșterea inflației înseamnă că trebuie să plătești mai mult pentru aceleași bunuri și servicii. Acest lucru te poate ajuta sub forma inflației veniturilor sau a inflației activelor, cum ar fi în cazul locuințelor sau al acțiunilor, dacă deții activele înainte ca prețurile să crească. Dar dacă veniturile tale nu țin pasul cu inflația, puterea ta de cumpărare scade. În timp, inflația îți va crește costul vieții.
A fi informat cu privire la costurile produselor financiare este un avantaj care te poate feri de efectele fluctuațiilor economice. Consultă produsele financiare din România, analizate, comparate imparțial și independent de Bankata.ro.
Dacă rata inflației este suficient de mare, aceasta dăunează economiei.
Chiar dacă inflația prețurilor depreciază valoarea banilor, nu toate aspectele legate de inflație reprezintă un motiv de panică. De fapt, economiștii consideră că o economie sănătoasă și în creștere necesită un nivel scăzut, dar pozitiv al inflației prețurilor. La un nivel de aproximativ 2% pe an, inflația este considerată acceptabilă pentru o creștere economică puternică, fără un risc prea mare de creștere a șomajului.
Dacă rata inflației scade prea mult sub acest prag, se instalează o stagnare a economiei; dacă rata inflației crește prea mult, efectele inflației pot deveni imprevizibile, deoarece se propagă în economie și influențează comportamentele cumpărătorilor atât în mod rațional, cât și emoțional.
Dacă oferta de bani într-o economie este prea mare în raport cu cantitatea de bunuri și servicii disponibile pentru vânzare, prețurile vor crește. Principiile cererii și ofertei intervin, de asemenea, atunci când afacerile se confruntă cu efectele inflației, cum ar fi:
- creșterea costurilor materiilor prime;
- creșterea ratelor dobânzilor;
- creșterea șomajului.
În astfel de situații, proprietarii sau administratorii de afaceri pot decide să majoreze prețurile.
Pe lângă aceste efecte ale inflației, principiile cererii și ofertei pot duce la unele consecințe neașteptate. De exemplu, efectul inflației ridicate este de a reduce cererea într-o economie, deoarece bunurile și serviciile devin mai scumpe, iar veniturile oamenilor scad. Însă, în perioadele de accelerare a inflației, cererea pentru un anumit produs, în special pentru bunurile esențiale poate crește brusc, deoarece clienții se tem că inflația va continua să crească și decid să se aprovizioneze înainte ca puterea lor de cumpărare să scadă și mai mult.
În aproape toate cazurile, cel mai bun răspuns pe termen lung la efectele inflației va consta în creșterea eficienței costurilor și a productivității.
Cauzele inflației în România
Diferiți factori care influențează inflația în România:
- Economia globală și masa monetară: Atunci când masa monetară crește, lichiditatea crește, puterea de cumpărare a oamenilor crește și, prin urmare, aceștia sunt dispuși să cheltuiască pentru necesități și lux. Cererea crescută de bunuri și servicii le permite furnizorilor să crească prețurile. În timp ce o masă monetară crescută poate suna bine, aceasta are și dezavantaje, cum ar fi devalorizarea monedei naționale și contribuția la inflație.
- Perturbarea ofertei: Atunci când există o cerere crescută, lanțul de aprovizionare este afectat în mod negativ din cauza diverșilor factori. De exemplu, în timpul pandemiei, aprovizionarea cu multe bunuri a fost perturbată, deoarece clienții nu erau dispuși să cheltuiască prea mult.
- Politici guvernamentale deficitare: Deciziile ineficiente, cum ar fi neajustarea anuală a ratelor dobânzilor în funcție de inflație, slaba gestionare a masei monetare în interiorul țării, printre altele, toate acestea duc la creșterea peste control a ratei inflației.
Rata inflației 2022 în Europa
În septembrie 2022, rata inflației în Uniunea Europeană a fost de 10,9%, aflându-se la cel mai ridicat nivel, vârful anterior fiind înregistrat în iulie 2008, când prețurile au crescut cu 4,4% anual. Înainte de creșterile recente ale inflației, creșterile de prețuri în UE au fost menținute la niveluri relativ scăzute, rata inflației rămânând sub trei procente între ianuarie 2012 și august 2021.
Redeschiderea economiei europene în 2021, după șocul produs de COVID-19 se află în spatele multor factori care au determinat creșterea atât de rapidă a prețurilor în ultimele luni.
Lanțurile globale de aprovizionare nu și-au revenit încă după problemele de producție, restricțiile de călătorie și problemele legate de forța de muncă provocate de pandemie. În acest context, creșterea costurilor energiei nu a făcut decât să exacerbeze problemele de aprovizionare.
Cum poate fi prevenită inflația
Pentru a preveni inflația, principala strategie constă în modificarea politicii monetare prin ajustarea ratelor dobânzii. Ratele mai mari ale dobânzii scad cererea în economie. Acest lucru duce la o creștere economică mai mică și, prin urmare, la o inflație mai mică. Alte modalități de a preveni inflația:
- Controlul ofertei de bani poate ajuta, de asemenea, la prevenirea inflației.
- O rată mai mare a impozitului pe venit poate reduce cheltuielile și, prin urmare, duce la o cerere mai mică și la presiuni inflaționiste.
- Introducerea unor politici de creștere a eficienței și competitivității economiei contribuie la reducerea costurilor pe termen lung.
Combaterea inflației în România
Cum poate fi combătută inflația? Fiind o țară orientată spre importuri, România achiziționează materii prime și alte bunuri la un preț mai mare. Importul la un cost ridicat crește costul de producție, ceea ce duce la creșterea costurilor bunurilor sau serviciilor finale, provocând astfel inflație în indicele prețurilor de consum.
Pentru a controla inflația, guvernele pot utiliza măsuri monetare și fiscale.
Politici monetare
O modalitate de a reduce inflația este controlul ofertei de bani în economie. Dacă oferta de bani scade, cererea de bunuri se va reduce, ceea ce va determina o scădere a prețurilor. O altă modalitate de a reduce masa monetară este atunci când guvernul retrage din circulație anumite bancnote. Reducerea ratei de creditare pentru băncile comerciale permite controlul circulației monetare. Banca Centrală poate, de asemenea, să blocheze banii băncilor comerciale prin emiterea de titluri de stat.
Politici fiscale
Cele două componente esențiale ale unei politici fiscale sunt veniturile și cheltuielile publice.
Codul Fiscal reprezintă un instrument de reglementare a inflației, ce stabilește cadrul legal privind impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii care sunt venituri ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale.
Guvernul poate modifica ratele de impozitare pentru a crește veniturile sau pentru a gestiona eficient cheltuielile. Un decalaj ce determină creșterea inflației apare atunci când cererea este mai mare decât oferta. Guvernul poate aborda acest aspect în două moduri.
În primul rând, prin diminuarea cheltuielilor publice globale. În al doilea rând, prin creșterea ratelor de impozitare, ceea ce duce la scăderea cererii individuale și la o scădere a masei monetare. Ratele mai mari ale dobânzii reduc cererea în economie, deoarece încurajează economisirea, reduc creditarea și implicit consumul. Acest scenariu duce la o creștere economică și la o inflație mai mică.
Politicile privind oferta
Pe termen lung, politicile menite să asigure creșterea competitivității și eficienței economiei determină stabilizarea prețurilor.
Controlul salariilor/prețurilor
Încercarea de a controla salariile și prețurile ar putea să contribuie la reducerea inflației. Cu toate acestea, ele sunt rareori utilizate, deoarece nu sunt foarte eficiente.
Rata inflației formulă
Rata inflației reprezintă măsura creșterii sau rata de creștere a prețului general al unor bunuri și servicii selectate pe o perioadă determinată. Inflația poate indica o scădere a puterii de cumpărare sau a valorii monedei unei națiuni și este înregistrată și raportată, de obicei, sub formă de procent.
Rata inflației este importantă deoarece, pe măsură ce costul mediu al articolelor crește, moneda își pierde din valoare, deoarece este nevoie de tot mai multe fonduri pentru a achiziționa aceleași bunuri și servicii ca înainte. Această fluctuație influențează costul vieții și afectează negativ economia, ceea ce duce la o creștere economică mai lentă. Însă, o rată a inflației de 0% este mai periculoasă decât una de 5%. Pentru a exemplifica, în cazul inflației negative un producător va fi nevoit să vândă la un preț mai mic decât costul de producție.
Rata inflației se calculează de obicei cu ajutorul formulei ratei inflației: (B – A)/A x 100.
În formulă, A ar fi punctul de plecare al indicelui prețurilor de consum pentru un anumit bun sau serviciu, care ar putea fi un anumit an sau o anumită lună. Iar B ar fi înregistrarea actuală a indicelui prețurilor de consum pentru același bun sau serviciu.
Pentru a utiliza formula:
- Se scade A din B pentru a afla cât de mult s-a modificat prețul acelui bun sau serviciu specific.
- Apoi se împarte rezultatul la A (prețul de pornire) și va rezulta un număr zecimal.
- Se convertește numărul zecimal într-un procent înmulțindu-l cu 100.
Rezultatul obținut este rata inflației.
Ex: Pentru produsele alimentare indicele prețurilor de consum aferent lunii ianuarie 2021 era 101.15, iar în luna decembrie era 107.24. Astfel, rata inflației înseamnă (107.24-101.15)/101.15 x 100, de unde rezultă o rată anuală a inflației de 6.02%.
Tipuri de inflație
Inflația este o măsură economică cantitativă a ratei de variație a prețurilor anumitor bunuri și servicii pe o perioadă de timp. Inflația indică cât de mult s-a modificat prețul mediu pentru coșul zilnic. Ea se exprimă ca procent.
Cele trei tipuri de inflație sunt: inflația determinată de cerere, inflația determinată de costuri și inflația încorporată.
- Inflația determinată de cerere: Apare atunci când cererea de bunuri sau servicii este mai mare decât capacitatea de producție. Diferența dintre cerere și ofertă duce la aprecierea prețurilor.
- Inflația de tip cost-push: Apare atunci când costul de producție crește. Creșterea prețurilor factorilor de producție (forță de muncă, materii prime etc) determină creșterea prețului produsului.
- Inflația încorporată: Așteptarea unor inflații viitoare are ca rezultat inflația. O creștere a prețurilor are ca rezultat creșterea salariilor pentru a face față costului crescut al vieții. Prin urmare, salariile ridicate au ca rezultat creșterea costului de producție, care, la rândul său, are un impact asupra prețului produsului. Prin urmare, putem vorbi despre o evoluție ciclică.
Așadar, în calitate de consumator, exersarea modului de utilizare a formulei inflației și înțelegerea modului în care funcționează inflația te pot ajuta să iei decizii importante în ceea ce privește costul vieții și modul de gestionare a finanțelor.
Sursă foto: Shutterstock.com
Bankata.ro nu oferă servicii de consultanță în ceea ce privește produsele financiare. Scopul nostru este să te ajutăm să compari și să găsești produsul potrivit pentru tine.
Bankata.ro este gratis pentru toți utilizatorii și ne străduim zilnic să îți oferim informații personalizate și de calitate. În cazul în care unul dintre produsele afișate pe site-ul nostru se potrivește nevoilor tale, noi primim un comision de la instituția financiară, fără nici un cost suplimentar pentru tine. Recomandările noastre sunt tot timpul obiective și independente de parteneriatele pe care le avem.
