Fraudele financiare sunt din ce în ce mai întâlnite; din fericire, și informațiile care ne ajută să ne protejăm de ele 🥺

Ne sperie frecvența cu care schemele/ fraudele/ escrocheriile financiare sunt raportate. De aceea, am creat un material care să te ajute pe tine, cât și pe cei apropiați ție, pe care îi consideri vulnerabili în fața escrocheriilor. Indiferent de cât de priceput este cineva în domeniul digital sau financiar, nimeni nu merită să treacă prin așa ceva, astfel că am cuprins cât mai multe scenarii de care să te ferești.

Cum să te ferești de fraude și escrocherii financiare 

Există un concept care se numește plot armour și definește invincibilitatea unui personaj dintr-o poveste, respectiv faptul că va cădea mereu în picioare și nu i se va putea întâmpla nimic suficient de rău. E un personaj prea important, iar scenariul îl va salva, iar și iar.

Într-o anumită doză, cu toții simțim că avem plot armour în propria noastră viață. Simțim că nu ni se poate întâmpla nouă, că suntem apărați, protejați, puternici, că putem mai mult, că știm mai bine. 

Fie că e vorba de greșeli, probleme, lucruri negândite sau vulnerabilități, credem că avem suficientă grijă de noi încât să nu ajungem acolo. Iar „acolo” este un definit ca orice variantă dincolo de bariera imaginară pe care o punem între noi și pericol, respectiv orice scenariu negativ pe care (nici nu) ni-l imaginăm.

Cei care lucrează în mod intenționat la a seta și întinde capcane/ scamatorii și escrocherii mizează pe două lucruri:

• momentele în care ești vulnerabil
• lucrurile pe care nici nu știi că nu le știi.

Aceasta din urmă este tot o formă de vulnerabilitate, dar informațională și mai puțin conștientizată.

Așa ajung să fie victimele fraudelor offline și online atât oameni dragi nouă, care pot să nu fie la curent cu știrile, cu tehnologia, să nu aibă abilități digitale, cât și noi înșine, pentru că nu avem cum să ținem pasul cu „profesioniștii” din domeniu.

Chiar dacă simți că deja știi totul (și ne bucură același lucru!) am conceput acest material ca pe unul pe care să-l poți da și părinților tăi sau oricine simți că ar putea fi vulnerabil în fața fraudelor și escrocheriilor. Educația financiară presupune și protecție și (ciber)securitate, ca să putem păstra tot ce am obținut financiar.

În mare parte din materialul de mai jos ne vom ghida în mod special după un documentar Recorder pe care-l recomandăm și care surprinde un întreg sistem infracțional organizat până la cele mai mici detalii. Spoiler: angajații acestor rețele sunt inclusiv supuși unor teste de tip detector de minciuni, pentru a depista presupuși polițiști infiltrați, care ar vrea să adune dovezi sub acoperire. Rolul rețelei? Să golească conturile victimelor.

Traseul este: un video manipulat, în care o vedetă promite ceva ce sună prea bine să fie adevărat, utilizatorul este trimis pe un site pe care să lase datele de contact, ulterior este sunat și încurajat să dezvăluie datele cardului, să instaleze aplicații pe telefon, să dea buletinul, iar conturile se golesc apoi și în numele său se emit credite de nevoi personale.

Escrocheria principală: oricine cere datele cardului

Cel mai în neregulă lucru pe care îl poți întâlni – primul semn de red flag 🚩?

Atunci când cineva îți cere datele de pe card.

Diferența dintre IBAN și datele cardului

❗IBAN-ul și date cardului nu sunt același lucru❗

IBAN-ul este numărul de cont bancar în care poți primi bani. Cu alte cuvinte, vrei ca lumea să îți știe IBAN-ul, pentru a primi bani în cont. IBAN-ul este informația dată și atunci când cineva vrea să îți facă un transfer, și atunci când se anunță un caz social pe Internet și se strâng donații. Ești în siguranță atunci când îi dai cumva numărul de cont, iar singura informație de care cineva ar mai putea avea nevoie este numele tău (al titularului de cont). Dacă ai fi o persoană juridică, atunci ai da și date suplimentare, precum Codul Unic de Înregistrare (CUI) de la Registrul Comerțului. IBAN-ul este de forma RO99INGB0000123456789, primele litere arătând țara, iar următoarele fiind aferente băncii emitente. IBAN-ul nu este trecut undeva pe card, ci îl poți avea notat online sau în aplicația bancară, respectiv pe extrasul de cont/ actele pe care le ai de la bancă.

Datele cardului sunt un număr unic înscris pe cardul fizic sau digital, cu ajutorul cărora poți face plăți. Nu vrei să știe nimeni altcineva acele date, deoarece nu vrei să facă nimeni plăți cu cardul tău. Din fericire, mulți procesatori de plăți au introdus sisteme în care este nevoie de aprobarea utilizatorului pentru sume mai mari de 100 de lei (precum în plățile cu cardul la magazin), sau pentru plățile online (în care de obicei aprobi plata din aplicația bancară). Datele cardului sunt de forma:

• 1234 5678 9876 5432, adică 16 cifre pe fața principală a cardului. De multe ori, când primești un bon, îți arată că a fost plătit cu un card ale cărui cifre sunt ascunse, și sunt lăsate doar ultimele 4 cifre, pentru a-l putea recunoaște ușor (în acest exemplu, xxxx xxxx xxxx 5432).
• Luna și anul de expirare a cardului, precum 12/25 (Decembrie 2025). Acestea sunt și ele folosite pentru a completa datele atunci când se procesează o plată
• Codul CVV de pe spate, care este format din 3 cifre, de tipul 123. Și acesta este privat și nimeni, niciodată, nu ar trebui să ți-l ceară (nici măcar banca emitentă!).

Odată ce cineva care cardul tău, ar putea să noteze sau fotografieze datele de pe el și să le refolosească oricând. 

Din păcate, am văzut un argument din partea escrocilor financiari care susține că „este ok să dai datele cardului, dacă nu ar fi ok, nu ar fi scrise acolo”. FALS. Este un mod de a manipula și intimida eventuala victimă, spunând un lucru neadevărat cu un ton nonșalant, de parcă propoziția ar fi adevărată. Nu ar trebui să dai nimănui cardul tău bancar, și nici numerele/ datele de pe el.

PS: În filme poți vedea că oamenii le dau cu ușurință celorlalți cardul lor, deoarece cardurile de credit ale americanilor funcționează diferit, nu au date inscripționate pe card, iar filmele sar peste detalii tehnice de genul „care este PIN-ul cardului”.

De ce oamenii își oferă, totuși, datele cardului

În documentarul Recorder este povestită întâmplarea unei femei care a întrebat dacă este legal să i se ceară astfel de date, iar la telefon i s-a răspuns: „Dacă datele de pe card erau confidențiale, nu erau scrise pe card. Cardul e ceva din plastic”. (din nou, FALS). Dorim să subliniem nonșalanța cu care se fac aceste afirmații, menită să inducă în eroare și să intimideze interlocutorul.

Ce este Deepfake AI

Chiar și persoanele care navighează în mod obișnuit pe Internet pot fi păcălite de deepfake, ceea ce înseamnă că cele mai puțini obișnuite cu aceste practici pot fi complet derutate, mai ales că nu au un scut provizoriu de scepticism la purtător. Chiar dacă consideri că ești un expert în a identifica deepfakes, din păcate, este suficient ca o singură dată să nu fii expert, în timp ce ele devin din ce în ce mai bune.

Poate ai văzut acel video foarte viralizat cu Ion Țiriac care încuraja anumite investiții pe care le-a făcut și el și cu care s-a îmbogățit. FALS. Ion Țiriac nu a participat niciodată în acel video, iar modalitățile prin care se manipulează un astfel de clip se găsesc pe Internet, deci pot fi din ce în ce mai practicate.

Ghidul Directoratului Național de Securitate Cibernetică spune că „Deepfake este o manipulare digitală a unei înregistrări video, audio sau a unei imagini, realizată cu ajutorul inteligenței artificiale (IA) sau a altor programe specializate”.

Cineva care vrea să creeze un video deepfake poate prelua un video deja existent, să aplice o altă voce, cu alt mesaj, sau poate chiar să unească un discurs din cuvintele anterior spuse de către acea persoană în diverse interviuri. Poate să adauge alte efecte în spate, sau poate să adauge embleme care nu existau pe hainele persoanei din videoclipul original.

Cu alte cuvinte, dacă ai un video cu Țiriac vorbind despre tenis într-o iarnă în România, poți adăuga în video un fundal diferit de primăvară, o clădire ușor recognoscibilă din altă țară, o insignă cu Mickey Mouse pe hainele lui și un discurs separat înregistrat despre cum el a fost la Disneyland și a întâlnit-o pe Daisy. Aceasta în cazul cel mai bun. În cele mai rele, Țiriac te încurajează să cumperi ceva, de unde și escrocheria 💔.

Primul semn că un video este un deepfake este că vocile sau mimica personajelor pot părea ciudate și nesincronizate. De asemenea, mesajul poate părea surprinzător: de exemplu, în acest video Țiriac vorbea despre resurse împărțite echitabil cetățenilor, deși trăim într-o democrație capitalistă. Mesajul este menit să manipuleze prin afișarea acestor personalități, făcându-te să crezi că „dacă și Țiriac spune” atunci probabil este adevărat, poate ar trebui să afli mai multe despre.

Din păcate, este dificil să combați aceste practici de deepfake. Până apuci să spui FALS, videoul se poate răspândi în întreaga lume, iar oamenii pot fi totodată sceptici. Nu ar lua statul măsuri dacă ar fi așa? Nu i-ar da Țiriac (sau orice altă personalitate, bineînțeles) în judecată? Faptul că oamenii nu au văzut fix atunci o știre despre cum videoclipurile respective sunt false le legitimează, chiar dacă acest lucru nu este neapărat rațional.

Deepfake se folosește și de inteligența artificială, care este deocamdată folosită foarte mult pentru teste și distracție. Mulți încarcă aceste instrumente cu teme amuzant – absurde, de genul „creează-mi un video în care o caracatiță ce poartă ochelari scrie la mașină rețeta de budincă” (precum în visele noastre cele mai ciudate), iar aceste prompt-uri contribuie la trainingul instrumentelor de inteligență artificială, care vor deveni din ce în ce mai pricepute la a crea videouri deepfake.

Informația falsă nu este ceva nou, însă tehnologia a exacerbat puterea propagandei false, iar AI și deepfake au fost exploatate atât în știri false, precum și în fraude financiare, revenge porn, bullying, pedofilie, materiale pornografice cu vedete și alte tipuri de hărțuiri.

Aici este un montaj video în care imaginile originale sunt așezate lângă cele transformate prin deepfake și folosite în reclamele care împânzesc internetul.

Foarte escrocherie: instalarea de aplicații, softuri și audiofake

În afara de departamentul de IT din compania în care ai putea lucra, nimeni (străin) nu ar dori să-ți instaleze „ceva pe telefon/ calculator” cu intenții bune. Acest lucru este un instrument prin care străinul respectiv capătă acces în dispozitivele tale, preluând uneori identitate, date personale, fișiere și alte lucruri pe care le poate folosi într-un mod nefast.

De exemplu, AnyDesk este o aplicație prin care o persoană îi poate permite altei persoane să-i acceseze datele de pe un dispozitiv, precum telefon, laptop, sau tabletă. Escrocii financiari se bazează pe accesul de la distanță pentru a accesa aplicațiile bancare ale victimelor.

Atunci când victimele de mai sus nu doreau să ofere datele cardului, primeau „concesia” de a instala această aplicație, pentru ca totul să se facă în termenii persoanei, și să existe alternativă la orice refuz primit.

Un alt soft este cel prin care poți afișa pe telefonul celui apelat un număr fals, care nu-ți aparține. Astfel poți crede că ai fost sunat de o anumită instituție, sau un număr pe care atunci când îl vei căuta pe internet pentru a-l verifica va părea ok.

Exemple de fraude prin telefon

Chiar un prieten de-ai mei a fost sunat de un număr ce apărea a fi al unei bănci din România, spunându-i-se că i s-a aprobat un credit pentru care nu făcuse cerere. Ar fi fost mai sceptic de la bun început, însă a căutat pe google numărul de telefon de pe care era apelat și el aparținea, într-adevăr, băncii (deoarece nu era numărul real de pe care era apelat). Ulterior a primit și un apel de la o presupusă secție de poliție din oraș, și un e-mail ce părea cu adevărat trimis de banca respectivă. 

Această poveste este celebră pentru cum și consultanții financiari pot fi păcăliți prin telefon. Pe scurt, jurnalista a ajuns să pună 50.000$ într-o cutie de pantofi și să o înmâneze unei mașini în trecere, deși în tot acest timp de gândea că ar putea fi păcălită. Manipularea era însă atât de complexă, încât în cele din urmă a cedat. Un pasaj din articol:

Practic, i se poate întâmpla oricui. În cazul ei, traseul a fost așa:

• A fost sunată aparent de „Amazon” pentru a identifica o activitate suspicioasă în contul ei (laptopuri de 8000$, pe care nu le recunoștea)
• „Amazon” a spus că îi va marca contul ca afectat de fraudă și îi va face legătura cu „Federal Trade Commission”
• „Federal Trade Commission” a contactat-o, știind toate datele ei personale și spunându-i că are un caz la care lucrează de ceva timp, în care identitatea sa a fost furată și folosită în diverse acțiuni de „money laundering” și „drug trafficking” etc
• Totodată, i-au sugerat că aceste lucruri se puteau întâmpla oricui a folosit rețeaua de wireless dintr-un aeroport. În tot acest timp, nu i-au cerut bani, ba dimpotrivă, au spus că se ocupă de cazul ei pentru a o proteja să nu ajungă să îi fie furați bani din contul de economii. Toate acestea au încurajat-o pe Charlotte Cowles să se îndoiască că ar fi victima unui scam
• A fost sunată din nou de același număr care îi afișa FTC pe ecran, aceștia susținând că un număr „al guvernului” nu poate fi fake cu ajutorul unui soft, precum în exemplele de mai sus
• Bărbatul de la FTC a încurajat-o să nu își anunțe familia pentru a o proteja, dar nici avocatul, căci va primi o razie de la poliție, iar toate conturile și bunurile îi vor fi înghețate pe termen nelimitat, cât timp cazul ar fi încă în cercetare sau judecată
• Ulterior i s-a oferit soluția de a scoat banii cash din economii pentru a-i înmâna mașinii în trecere, cu scuza că astfel și-ar proteja banii de o eventuală fraudă/ poprire și ar putea să-i gestioneze în următoarele luni. I s-a spus că nu poate contacta agenții „CIA” deoarece lucrează sub acoperire, și astfel o protejează și de poliție.

Avocații i-au spus ulterior că oricine poate fi convins de orice, dacă se folosesc suficiente tehnici de manipulare. Pe măsură ce a povestit ce i se întâmplase, fiecare persoană avea o poveste similară care se întâmplase cuiva apropiat, astfel totul părând mai puțin infailibil decât am fi crezut.

Potrivit reprezentanților Poliției, în perioada 1 aprilie 2023 – 31 martie 2024 s-a înregistrat o creștere a plângerilor de aproape zece procente față de perioada precedentă. Avem o creștere alarmantă a infracțiunilor digitale în România, în timp ce pe glob o persoană din 4 (25%!) a fost victima unei escrocherii financiare.

Alte tipuri de escrocherii financiare

Ideea de îmbogățire rapidă

Pe scurt: nu există, dacă nu vorbim despre cazul unei moșteniri, al unui furt sau al câștigului la loterie. Inclusiv în investiții, rezultatele se obțin pe termen lung, iar conturile sunt menite să ne ajute peste ani, cu ajutorul dobânzii compuse.

Citește trei materiale care povestesc despre asta:

💙 Instant & Delayed Gratification în Investiții

💙 Baking vs Banking – cum să lași investițiile la dospit

💙 Ce este dobânda compusă și cum îți multiplică investițiile

Dating scam

Dating scam sau „Pig butchering scam” este o formă de înșelătorie care combină lumea romantică cu cea financiară (poate ai auzit povești sau ai văzut deja ecranizări pe aceste teme). Oamenii se cunosc online, încep să vorbească, se apropie în conversații, iar atunci când ajung să câștige încrederea celeilalte persoane propun o formă de investiție la comun (!). Înșelătorul propune o aplicație de trading în care chiar se fac câștiguri substanțiale, dar banii nu pot fi retrași (sau poate fi retrasă o sumă mică, pentru a câștiga încredere suplimentară). Aplicația nu este una autorizată, iar atunci când victima realizează ce se întâmplă, este contactată și de recuperatori, meniți să „contribuie” la pierderile deja cauzate. Acest tip de relație este construit gradual, astfel încât victima să creadă că are o conexiune reală cu cealaltă persoană.

LinkedIn scam

Un alt prieten a fost contactat pe LinkedIn pentru un interviu, dar acesta nu s-ar fi desfășurat pe Google Meet/ Teams sau Zoom, ci necesita instalarea unui soft din partea recrutorului HR.

Nu neapărat escrocherii: reclame care revin, pe care le vezi de mai multe ori

Menționăm și ceva ce nu este ilegal, însă poate să depășească abilitățile de detectare a reclamelor a multora dintre noi. Atunci când vezi de mai multe ori o reclamă pentru același produs poți crede că este un semn să faci în sfârșit acea achiziție, sau să crezi că într-adevăr produsul este bun dacă apare de atâtea ori, sau să ai pur și simplu sentimentul că reclama a ajuns special pentru tine, în cel mai personalizat mod.

De fapt, ești parte din domeniul de marketing numit marketing asistat, ceea ce înseamnă că dacă ai dat click pe acel produs sau unul asemănător, magazinul online te-a ținut minte și dorește să urmărească în continuare experiența ta. Să-ți aducă aminte să cumperi acel produs, să îți arate noi funcționalități și calități, să îți observe comportamentul și să revină la momentul potrivit.

Știi toate acele cookies pe care le accepți pe site-uri? Ele își doresc să știe cât mai multe despre tine, iar ție îți place că reclamele pe care le primești sunt croite pe preferințele tale (nu ai dori reclame la produse dermatologice dacă tu ești pasionat de traforaj).

Reclamele care se întorc la tine nu înseamnă nici că acel produs este cel mai bun, nici că este cel mai ieftin. Este ok să te folosești de ele pentru a îți cumpăra lucruri, dar nu le confunda cu informația, și nici cu divinitatea care vrea să îți cumperi acel magic (something) 🥹.

Ce este de făcut?

Verifică ASF

Autoritatea de Supraveghere Financiară raportează constant alerte despre entități neautorizate. Verifică și lista aceasta.

Urmărește seria Dirty Money

🍿 Găsești pe Netflix o producție originală cu mai multe episoade despre corupție și scheme financiare, pare din economia globală. Merită 🍿.

Nu răspunde solicitărilor suspecte

Nu uita că banca la care ți-ai deschis un cont nu ar trebui să te contacteze pe e-mail și să-ți ceară datele (poate doar să te informeze).

Alte sugestii din partea jurnaliștilor

• „Nu accesa link-urile de pe platformele de socializare care promit câștiguri masive de bani, într-un termen scurt de timp
• Nu comunica și nu întreține o relație cu reprezentanți ai platformelor financiare, când se arată foarte insistenți și exercită presiuni pentru a te determina să investești
• Instalează aplicații pe telefon/calculator doar din surse oficiale
• Asigură-te că ești singura persoană care are acces la aplicațiile/site-urile de investiții, nu și persoana care ți-a vorbit de investiții
• Nu furniza niciodată altor persoane datele personale sau bancare (cont, user, parola Mobile/Internet banking, numărul cardului, codul de securitate de pe spatele cardului etc.)
• Atunci când primești un e-mail sau un mesaj din surse necunoscute, nu îi răspunde și nu accesa linkuri din conținutul acestuia
• Dacă crezi că ai fost înșelat sau ai furnizat datele bancare altor persoane, anunță imediat banca la care ai conturile, Poliția și DNSC”.

Lucrează doar cu instituții bancare

Pe lângă băncile cu care ești probabil obișnuit, există ș IFN-uri, adică Instituții financiare non bancare, care lucrează după diferite „reguli”, chiar dacă statul încearcă să le reglementeze din punct de vedere legal. Acestea acordă credite, sunt mai scumpe și par avantajoase deoarece au mai puține condiții. De fapt, aceste lucruri nu sunt în avantajul clienților, care ar avea parte de mult mai multă siguranță în sistemul bancar. 

Folosește doar conturi de investiții autorizate

Am analizat, comparat și testat toți partenerii noștri de investiții. Au conturi digitale de brokeraj, sisteme intuitive și platforme sigure. Poți vedea în pagina fiecăruia de ce ne place și care sunt plusurile și minusurile, respectiv pentru care tipuri de investiții sunt ideali.

Alege-ți contul de investiții potrivit

Please enable JavaScript in your browser to complete this form.

Intră în comunitatea Bankata

Email *

Abonarea este activă după ce confirmi că adresa îți aparține, prin click pe butonul „Devino membru”.

Pentru mai multe detalii, consultă Politica de confidențialitate

Devino membru

Bankata.ro nu oferă servicii de consultanță în ceea ce privește produsele financiare. Scopul nostru este să te ajutăm să compari și să găsești produsul potrivit pentru tine.

Bankata.ro este gratis pentru toți utilizatorii și ne străduim zilnic să îți oferim informații personalizate și de calitate. În cazul în care unul dintre produsele afișate pe site-ul nostru se potrivește nevoilor tale, noi primim un comision de la instituția financiară, fără nici un cost suplimentar pentru tine. Recomandările noastre sunt tot timpul obiective și independente de parteneriatele pe care le avem.